sâmbătă, 27 octombrie 2012

Softwere pe paine

Azi, de dimineata m-am trezit altfel. M-am trezit mai vesel decat de obicei. Aveam sentimentul ca sunt iar copil si ca to`ma ce o sa fac o prostioara. Asta imi dadea o super satisfactie si ma facea sa chicotesc. Ma simteam bine doar la gandul ca toata lumea merge la serviciu doar eu nu.  Imi doream de mult un moment ca asta, vroiam sa vad cum e ca toata lumea sa forfoteasca in oras cu treaba, toti colegii sa meraga la serviciu iar eu sa stau sa nu fac nimic. Acum doua saptamani am aflat de un targ de locuri de munca asa ca mi-am zis “ impusc doi iepuri”. O sa imi iau o zi de concediu si o sa stau acasa si cand oi avea chef o sa verific si tarabele de la targ.
Mi-am baut cafeau, am verificat una, alta pe net si pe la 10 am plecat catre locul cu pricina. Afara, o zi superba de octombrie, azi am observat ca si Bucurestiul poate fi frumos toamna. Dupa ce am dat cateva ture ca sa imi pot parca nenorocirea de masina am intrat triunfator la targ. Aici un nene imbracat in negru, asa cum ii sta bine oricarui paznic, mi-a cerut sa ii arat CV-ul “ca nu se poate fara”. Aveam o stare de spirit buna asa ca nenea cu tonul si mojicia lui nu a reusit sa ma indispuna. Eram guvernat de   “Sunt optimist. A fi orice altceva ar fi inutil. “ cum spunea Dragos Bucurenci la facebook unde il cita pe Churchill. I-am arat hartia caci venisem pregatit, atunci cerberul mi-a dat voie sa deschid usa si sa intru.
Eram tot mandru de mine! Aveam pe fata un zambet aproape prostesc! Acu`le-o trag astora de la multinationala mea in stil mare. Aici o sa gasesc “job”-uri multe, o sa imi aleg de unde vreau eu! Am dat prima oara cu nasul de cei de la Vodafon, unde rula reclama aia cu Rebengiuc pe care o urasc; de fapt urasc toate reclamele de la Vodafone, da pe aia cu Rebengiuc cel mai tare. Mancatori de rahat, companie care sufera impreuna cu si pentru poporul roman pe care ei il iubesc pentru cei cativa banuti pe care ii toarna lunar in conturile lor. Trec de ei zicand in gandul meu “sictir am de unde sa-mi aleg, pot sa va ignor ba, onaniilor”. Ajung si ii vad pe cei de la Samsung, intre timp suna telefonul si spun interlocutorului “sunt la targ si ii vad pe aia cu galaxiul lor, au venit sa isi faca publicitate”. Ajung la taraba la ei, ce sa vezi? aveam dreptate, oferta lor era inexistenta! Merg mai departe si ce imi e dat sa vad? Unii au luat faza asta cu targul foarte in serios. Cei de la ING au adus drept taraba un stand imens din plexiglas plin cu portocale. In apropiere erau si cel de la Lidl, le faceau concurenta cu vinete, chiperi, patlagele la preturi de soft discunt. Ma rog in cazul de fata  le-o trasesera cei de la ING ca de la ei puteai sa te infrupti din portocale pe cand la Lidl nu aveai voie sa le strici layout de raft, nu-si permiteau sa aiba rupturi in zi de sarbatoare. Orice zi praznuita de besearica e binevenita in comert – Mitica o sa vina sa isi ia carnati de ziua lui la -20% doar pentru el. Am trecut si de ei, le-am dat ignor ca ma gandeam “ apoi io am venit aici sa scap de dracu’ nu sa ma inscriu in partidu’ lu` ta-su’”.  In gand spuneam, desi imi venea sa strig tare la ei, “auzi ba! Sa va duceti dracu’ ca in sala asta mare, care are 4000 de locuri, o sa gasesc eu joburi faine si multe nu ca ale vostre”.
Am inceput sa ma plimb prin labirintul cu dughene asezate una langa alta! Vad pe un afis mare negru, scris cu alb “route 66” , ochii incep sa imi licareasca iar creierul emite semnale ca: “aici pare interesant”. Ma postez in fata tarabei si astept ca tanara domnita sa imi prezinte oferta insa, ea ma intreaba “ce v-ar interesa?” Bun, pe mine ma intereseaza multe, insa in prima faza as vrea sa imi spuna cu ce se ocupa acest “route 66”. O rog sa imi faca o mica prezentare si primul lucru pe care mi-l spune este ca, ei cauta persoane pe care sa le relocheze. Imi zic : “nu-i rau daca exista unii care te platesc doar ca sa te muti”. Apoi incepe sa insire, nu imi aduc aminte in ce ordine, cuvinte precum Java, tester, solutii de management, Coder, AMD, Open GL (nu stiu daca erau astea sau altele ca nu m-am chinuit sa le tin minte,  acu’ le-am copiat dintr-un dictionar).  IXIA, Microsoft, INCRYS,ENEA, ,jobendava,   Brainspotting etc sunt urmatoarele nume pe care le-am vazut; despre unele stiam ca se ocupa de IT si nu m-am apropiat, despre altele am cerut prezentare si cand se ajungea frumoasa domnisoara la sa recite si silaba IT  incercam sa imi iau atitudine de om destept care si intelege ce indruga cuoana frumos imbracata din fata mea. Nu vroiam sa-mi adreseze nicio intrebare ca nu care cumva sa fiu nevoit sa raspund. Imi era teama sa nu patesc ca Bula in bancul cu SIDA  si sa raspund “un pic pe fund”.
M-am plimbat vreo doua ore prin targ. Nu imi dau seama cand  am uitat spusele lui Churchil “Sunt optimist. A fi orice altceva ar fi inutil.” Incepuse sa mi se faca foame asa ca am hotarat sa ma duc acasa si sa vad ceva prin frigider. Daca nu gasesc nimic o sa ma duc la multinationala mea sa-mi iau o cutie de juma de kil de softwere, sper sa aiba la raftul de noutati. O sa imi ung o felie de paine cu softwere ca vad ca numai de asta mananca lumea in ultima vreme. O sa beau o cafea buna ca sa ma ajute la digestie si cel mai important o sa trag un pui de somn ca atunci cand ma trezesc, sa cred ca a fost un cosmar. Zis si facut!


Un comentariu: